Povestea mea \u00eencepe undeva prin 1992-1993, c\u00e2nd, \u00een liceu fiind, am citit cartea \u201dArta de a reu\u0219i \u00een via\u021b\u0103\u201d scris\u0103 de Dale Carnagie.<\/p>\n
\u00cen special dac\u0103 e\u0219ti foarte t\u00e2n\u0103r probabil trebuie s\u0103-\u021bi amintesc ca la acel moment nu exista nimic din ceea ce vezi ast\u0103zi peste tot: smartphone-uri, Internet, aplica\u021bii \u0219i informa\u021bie c\u00e2t cuprinde.<\/p>\n
Pentru a aplica metodele descrise \u00een acea carte am folosit o tehnic\u0103 de auto-hipnoz\u0103 pe care am citit-o \u00eentr-o alt\u0103 carte, fix \u00een aceea\u0219i perioad\u0103. Din p\u0103c\u0103te nu-mi amintesc acum numele c\u0103r\u021bii de hipnoz\u0103, \u00eens\u0103 \u0219tiu c\u0103 la acel moment cartea a avut un impact enorm: am \u00een\u021beles c\u0103 m\u0103 pot \u201dprograma\u201d cumva, c\u0103-mi pot scrie programe \u00een minte. A\u0219a c\u0103 \u00een multe din seri adormeam \u00een patul de fier al liceului de poli\u021bie din Buz\u0103u repet\u00e2ndu-mi \u00een minte diverse fraze pentru cre\u0219terea abilit\u0103\u021bilor personale \u0219i pentru a \u201d\u00eenv\u0103\u021ba mai bine\u201d pentru examenul ce urma s\u0103-l dau la Academia de Poli\u021bie.<\/span><\/p>\n M-am inspirat din aceast\u0103 tehnic\u0103 inclusiv pentru a m\u0103 preg\u0103ti la limba francez\u0103: aveam un walkman din acela cu caset\u0103 \ud83d\ude00 cu care am \u00eenregistrat-o pe profa de francez\u0103 (cu acordul ei, bine\u00een\u021beles!) cu care f\u0103ceam preg\u0103tire vorbind despre diverse teme de admitere \u0219i pe care le puneam seara, la culcare, la c\u0103\u0219ti, \u0219i le ascultam p\u00e2n\u0103 adormeam… \u0219i dup\u0103 \ud83d\ude09 Da, creierul nostru prime\u0219te informa\u021bii \u0219i c\u00e2nd dormim a\u0219a c\u0103 eu m-am preg\u0103tit atunci \u0219i \u00een somn \ud83d\ude0e <\/span><\/p>\n Mai t\u00e2rziu au fost diverse momente \u00een via\u021b\u0103 \u00een care am folosit tehnica de auto-hipnoz\u0103, \u00eens\u0103 nu regulat sau organizat…<\/p>\n Oricum, am folosit-o \u00een mod special pentru a \u00eenv\u0103\u021ba mai bine\/repede \u0219i nu am reu\u0219it s\u0103 o folosesc eficient pentru a-mi modifica obiceiurile \u0219i comportamentele… tendin\u021bele naturale. Eram – a\u0219a cum a reie\u0219it \u0219i \u00een testul dat \u00eentr-o or\u0103 la Psihologie – coleric! \ud83d\udc7f M\u0103 enervam rapid, \u201d\u00eemi s\u0103rea \u021band\u0103ra\u201d \u0219i ie\u0219eam rapid de sub control \ud83d\ude21 M\u0103 refer la acele momente de enervare pe care le au majoritatea oamenilor, de exemplu \u00een trafic, c\u00e2nd se \u00eenjur\u0103 \u0219i se maimu\u021b\u0103resc \u00eentre ei. Nebun nu eram, dovad\u0103 toate testele psihologice pe care le-am trecut f\u0103r\u0103 emo\u021bii de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd le-am dat. \ud83d\ude1b <\/p>\n Ca s\u0103 revin: nu eram capabil \u00een nici un fel s\u0103 v\u0103d c\u0103 m\u0103 enervez, cu at\u00e2t mai pu\u021bin s\u0103 m\u0103 \u0219i controlez. M\u0103 enervam \u0219i gata! Vorbesc de interior, de cum m\u0103 sim\u021beam eu, nu de exterior. Nu \u00eencepeam s\u0103 urlu sau s\u0103 tr\u00e2ntesc… de fiecare dat\u0103. \ud83d\ude06 <\/p>\n Un alt exemplu care ar\u0103ta clar lipsa mea de lini\u0219te interioar\u0103 era rosul unghiilor: aveam mai tot timpul c\u00e2te un deget \u201dm\u00e2ncat\u201d sau ros… Ur\u00e2t! \ud83d\ude44<\/p>\n Erau multe momente c\u00e2nd \u00eemi repetam \u00een g\u00e2nd c\u0103 \u201dsunt puternic\u201d sau \u201dam \u00eencredere \u00een mine\u201d sau alte \u0219i alte formule. Totu\u0219i, nu sim\u021beam c\u0103 este suficient ceea ce fac. \u00cen plus, au venit peste mine diverse evenimente de via\u021b\u0103 precum divor\u021bul care nu m\u0103 l\u0103sau s\u0103 am un echilibru interior adev\u0103rat.<\/p>\n Ei bine, tot anul 2011 a fost pentru mine un an super stresant: tata era bolnav de cancer \u0219i nu ar\u0103ta deloc bine situa\u021bia. Despre asta am povestit pe larg aici<\/a>. \u00ce\u021bi dai seama c\u0103 nu eram deloc \u00een apele mele… La asta s-a adaugat, \u00een 2012, moartea tat\u0103lui – \u00een februarie, precum \u0219i a unui foarte vechi prieten din copil\u0103rie, Daniel – \u00een martie. Eram cople\u0219it. La \u00eenmorm\u00e2ntarea lui Daniel nici m\u0103car nu am avut puterea de a merge: am refuzat pur \u0219i simplu. Prea mult!<\/p>\n Tot 2012 am fost chinuit cu g\u00e2ndul c\u0103 a\u0219 fi putut s\u0103 fac altceva pentru tata – orice ca s\u0103 \u00eei fi fost mai bine, plus c\u0103 m\u0103 g\u00e2ndeam deja la mine: multe articole, multe informa\u021bii \u00een care se scria despre cancer c\u0103 poate fi genetic. Hmm…<\/p>\n A\u0219a am ajuns \u00een toamn\u0103, noiembrie cred, s\u0103 vorbesc cu un bun prieten despre programarea mental\u0103 la o cin\u0103 pe care mi-o aduc perfect aminte \u00eentr-un restaurant mexican pe care l-am frecventat mul\u021bi ani. \u0218i pentru c\u0103 \u00een multe momente din via\u021b\u0103 am fost deschis \u0219i inspirat s\u0103 v\u0103d sincronicit\u0103\u021bile, am decis s\u0103 merg la acel curs de programare mental\u0103<\/a> pe care el mi-l recomanda.<\/p>\n Cursul a fost pe 8 \u0219i 9 decembrie 2012. Dou\u0103 zile superbe, \u00een care am \u00eenceput s\u0103 cred c\u0103 pot s\u0103 fiu echilibrat cu adev\u0103rat. Am sim\u021bit atunci c\u0103 se schimb\u0103 ceva la mine, \u00eens\u0103 nu \u00eemi imaginam ce schimb\u0103ri voi face..<\/p>\n Pentru c\u0103 mi-a pl\u0103cut at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t am \u00eenceput schimb\u0103rile imediat…<\/p>\n Cu drag,<\/p>\n Sebastian<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Povestea mea \u00eencepe undeva prin 1992-1993, c\u00e2nd, \u00een liceu fiind, am citit cartea \u201dArta de a reu\u0219i \u00een via\u021b\u0103\u201d scris\u0103 de Dale Carnagie. \u00cen special dac\u0103 e\u0219ti foarte t\u00e2n\u0103r probabil trebuie s\u0103-\u021bi amintesc ca la acel moment nu exista nimic din ceea ce vezi ast\u0103zi peste tot: smartphone-uri, Internet, aplica\u021bii \u0219i informa\u021bie c\u00e2t cuprinde. Pentru…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":7260,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_bbp_topic_count":0,"_bbp_reply_count":0,"_bbp_total_topic_count":0,"_bbp_total_reply_count":0,"_bbp_voice_count":0,"_bbp_anonymous_reply_count":0,"_bbp_topic_count_hidden":0,"_bbp_reply_count_hidden":0,"_bbp_forum_subforum_count":0,"footnotes":""},"categories":[159],"tags":[],"class_list":["post-7087","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-echilibrul-emotional"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.viata.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7087","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.viata.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.viata.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.viata.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.viata.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=7087"}],"version-history":[{"count":20,"href":"https:\/\/www.viata.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7087\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7283,"href":"https:\/\/www.viata.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/7087\/revisions\/7283"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.viata.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/7260"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.viata.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=7087"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.viata.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=7087"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.viata.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=7087"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}